duminică, 12 august 2012

Intrebările copiilor - mai mult decat niste lucruri trăsnite

Cineva mi-a spus, la un moment dat, după ce a aflat de noua mea ocupație, la Clubul Copiilor SALT: ”Cred că, la club, te simți ca la Copiii spun lucruri trăsnite!”
Se poate spune și așa. Doar că, dincolo de lucrurile amuzante pe care le spun copiii, de năzbâtiile pe care le fac, se ascund comori inestimabile care ne ajută să îi înțelegem și să îi ajutăm să se dezvolte.

Mie mi-ar plăcea să fiu un leu. Un dialog apărut spontan, într-o paranteză a unui joc.
Ce te-a făcut să alegi leul?
Pentru că e puternic și se bate.
Pentru că se bate. Hmmm. Pentru ce se bate leul?

Ca să supraviețuiască, am spus eu pentru a depăși momentul de tăcere instalat. Pentru hrană....
Ca să își apere teritoriul, a spus un copil.
Că să își apere puii, a rostit un altul.
Ca să...își câștige iubita! a adăugat un băiețel cu un zâmbet șugubăț.


Da, sigur, am întărit eu, pentru toate astea se bate leul. Voi aveți nevoie să vă luptați pentru toate astea?
Nu, doar când un copil îmi ia jucăria.
Sau mă supără.
Pentru asta nu e nevoie să ne batem. Pentru că oamenii au cuvinte. Ca să discute. Să se înțeleagă prin cuvinte.

Un moment prelungit de tăcere. Care s-a dovedit a fi un timp de reflecție pentru toții copiii. Mai ales pentru unul dintre ei, care a rupt tăcerea, în timp ce eu mă pregăteam să închid paranteza și să revenim la activitatea noastră, cu o întrebare neașteptată:

Si...atunci, eu... de ce fac sport, Alis?
Păi, știu și eu, hai să vedem împreună. Copii, de de ce facem sport? (trec peste momentul în care fiecare a dorit să spună ce sport face. Important e că, aproape fiecare copil practică un sport)
Ca să fim puternici.
Că să fim sănătoși.
Că să creștem frumos.
Dar eu fac judo!
Și judo tot de asta faci. Că să fii puternic, fii sănătos, să crești frumos. Ca să înveți să te stăpânești și să știi să te aperi, doar dacă viața ta e în pericol. Pentru restul...avem cuvintele.
Aha!

Am putut trece mai departe fără nici o altă completare, semn că o nouă sămânță a înțelegerii a mai fost plantată. Nu știm cât de adânc și de câte îngrijire mai are nevoie pentru a rodi, în fiecare. Dar e acolo, pentru că a fost cerută și primită cu înțelegere.
E adevărat, copiii spun multe lucruri trăsnite. Dar e felul lor unic de a înțelege, de a reda lumea, de a se decoperi și a deveni .

Pentru fiecare dintre ei am un gând bun și un zâmbet duios!
Alis G.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu